România în valul 5. Rafila: Suntem pe unul dintre cele mai rapide trenduri de creștere din Europa (SpotMedia)
România se află pe unul dintre cele mai rapide trenduri de creștere din Europa, în privința valului 5, a declarat, duminică seara, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.
„În mod evident, România a intrat în valul 5. Am discutat de câteva sute de cazuri pe zi. Acum discutăm de câteva mii de cazuri pe zi. Chiar dacă pare că situația s-a stabilizat de vreo patru-cinci zile, asta nu înseamnă că lucrurile au revenit la normal. Am crescut de la 0,7 la 1,7, ceea ce demonstrează că este o creștere rapidă în România”, a spus, duminică seara, la Antena 3, ministrul Sănătății, dr. Alexandru Rafila.
Ministrul spune că România este pe locul 2 sau 3 în Europa.
„Suntem pe unul dintre cele mai rapide trenduri de creștere din Europa. Suntem pe locul 2 sau 3. Nu avem încă niciun motiv să ne relaxăm, ci dimpotrivă trebuie să fim extrem de atenți. Speranța este că aceste cazuri noi care se înregistrează să nu pună în pericol sistemul de sănătate, adică persoanele care se internează să nu fie așa de multe”, a mai spus Rafila.
Întrebat unde trebuie să sune un cetățean al cărui test pentru SARS-CoV-2 este pozitiv, ministrul Sănătății a spus că primul cu care trebuie luată legătura este medicul de familie.
„Medicul de familie evaluează pacientul și, în funcție de vârstă, de comorbidități, de starea clinică a pacientului îl îndrumă la domiciliu, unde îl monitorizează telefonic zilnic, iar dacă starea lui se schimbă sau persoana care se prezintă la medicul de familie are comorbidități care ar putea să pună probleme sau are o formă medie de boală, atunci este îndrumat la acel centru de evaluare. Avem aproape 200 de astfel de centre care devin operaționale”, a mai spus Rafila.
Ministrul Sănătății i-a sfătuit pe români ca fiecare cetățean sau fiecare familie să aibă o mică trusă de urgență acasă care să conțină un pulsoximetru și un termometru, reamintește SpotMedia.
Profesorul Dragoș Iliescu, despre creșterea pragului pentru bursele de merit: „Ne jucăm cu praguri la note doar pentru că nu avem standarde. Noi nu știm ce înseamnă 9,50” (Republica)
Ministerul Educației a crescut pragul de acordare a burselor de merit de la 8,50 la 9,50. Dincolo de implicațiile directe asupra elevilor, decizia poate avea consecințe asupra felului în care se acordă notele mari și ar trebui să deschidă o discuție despre standardele în evaluare, crede profesorul Dragoș Iliescu, expert în testare și fondator al platformei educaționale Brio. „Ce spune Ministerul Educației, cumva voalat, este că notele au crescut în pandemie. Ce zic ei e că, în comparație cu estimarea pe care au făcut-o la începutul anului legat de câți copii vor lua bursa, suntem mult mai sus. Avem mai mulți copii peste 8,50, asta spune comunicatul Ministerului Educației, deci, notele în pandemie au crescut. Dar noi știm că performanța școlară a scăzut în această perioadă – studii diferite arată că scăderea e undeva între 11 și 30%. A scăzut semnificativ”, spune Dragoș Iliescu, în cadrul unui interviu realizat, în parteneriat de Republica.ro și Brio.ro.
Am întrebat zece elevi ce fac cu banii de bursă: meditații, navetă sau își ajută părinții (Școala 9)
Cu 35% mai puțini elevi vor lua bursă de merit după schimbarea criteriilor pentru acordarea acestora. Practic, vor primi cei 200 de lei lunar doar elevii cu media peste 9.50. Anul trecut, pentru prima dată, s-a stabilit ca elevii să primească minimum 100 de lei bursă, ca o reacție a faptului că multe autorități locale ofereau sume derizorii, inclusiv de 6 sau 8 lei pe lună. Am fost curioși să aflăm cum își gestionează acest mic buget bursierii. Pe ce au cheltuit anul trecut cei 100 de lei primiți în fiecare lună de școală?
Ana Maria beneficiază și ea de bursă de merit și banii îi economisește pentru un telefon nou, pentru a o ajuta la liceu. Nu va mai beneficia de acești bani odată cu aplicarea noilor criterii. Maria îi folosește pentru cheltuielile personale „fiind niște bani de care îi scutesc pe părinți să mi-i dea”, dar cunoaște cazuri de elevi care contribuie la cheltuielile gospodărești. David Iulian este elev în clasa a XI-a și se folosește de orice ban economisit pentru pasiunea sa. „Sunt sigur ca toți avem câte o pasiune, a mea este ciclismul, sunt ciclist și ca orice vehicul, are nevoie de piese și de mentenanță, toți banii mei se duc pe aceste lucruri, dacă îmi mai rămân câțiva, cumpăr o carte.” Nu este singurul care alege să investească în pasiunile lui. Larisa Guriță, elevă tot în clasa a XI-a pictează și își dă banii de bursă pe materiale pentru pictat și desenat, iar restul sunt cheltuiți pentru cealaltă pasiune a acesteia, literatura. Alexandru Sîngerean se gândește la viitor. “Eu îi depun într-un cont bancar de economii pentru ca mai târziu să fie folosiți în scopuri educaționale”, scrie Scoala9.
O gaură neagră, ocolită de toate guvernele: Miliardul anual cu care termoficarea Capitalei bate pierderile faliților legendari ai statului (Curs de guvernare)
De nu mai puțin de un miliard de lei are nevoie Primăria Capitalei să părimească de la guvern, pentru a evita o explozie a prețului gigacaloriei la consumatorul casnic. Asta în condițiile în care prețul energiei nu dă semne că-și va reveni prea curând.
Sistemul de termoficare al Bucureștiului se numără printre cele mai extinse din lume, furnizând agent termic și apă caldă pentru peste 1,2 milioane de persoane.
În 2020, sistemul centralizat de termoficare din București a avut pierderi tehnologice de 36,6% în 2020, faţă de circa 28,6% cu trei ani înainte, potrivit celui mai recent bilanțul energetic analizat de Primăria Capitalei. Din calculele Electrocentrale Bucureşti (ELCEN), pierderile de apă fierbinte s-au dublat în 2020.
S-a ajuns la 2.200 de tone de apă fierbinte pierdută pe oră, „aflându-se foarte aproape de valoarea maximă peste care devine practic imposibilă o garantare sigură și stabilă a alimentării cu energie termică și electrică în perioada următoare”. Pe lângă aceasta, cantitatea mare de apă scursă în fiecare zi în pământ, compromite în unele zone stabilitatea terenului și a clădirilor.
Pentru modernizarea rețelei de termoficare din Bucureşti ar fi nevoie de investiții de 1,4 miliarde de euro.
Integral pe portalul Curs de guvernare.
S-a întors Regina! (Gazeta Sporturilor)
Simona Halep (30 de ani) a început anul în forță, câștigând Melbourne Summer Set 1, al 23-lea turneu din carieră și primul după o pauză de 16 luni. Simona, care a cedat un singur set, a urcat până pe locul 15 WTA.
“Hai să continuăm să câștigăm pentru că îmi place senzația aceasta!”, exclama românca în discursul susținut după încheierea finalei contra rusoaicei Veronika Kudermetova.
Halep așteaptă acum startul Australian Open, turneu programat între 17 și 30 ianuarie. Deși își anunțase inițial participarea și la Sydney Tennis Classic, turneu de categorie WTA500 care va începe luni, 10 ianuarie, Halep a preferat să stea deoparte.
Raționamentul din spatele retragerii Simonei de la Sydney a fost explicat de Daniel Dobre, unul dintre antrenorii sportivei:
„Principalul obiectiv al acestor turnee dinainte de Australian Open este să aduni meciuri. A jucat cinci meciuri acum. Simona nu a jucat des în săptămâna dinainte de Grand Slam. Pe undeva, este o decizie înțeleaptă, se va antrena în continuare aici, la Melbourne”.
Citiți articolul original pe RFI
Adauga un comentariu