Freelancing în România. Tot ce trebuie să știi înainte să începidoar 20 minute sa citesti articolul

Poate îți dorești de ceva timp să fii propriul tău șef. Să lucrezi de oriunde, pentru diverși clienți, să stai cu laptopul la munte sau la mare și finalizezi un proiect. Să-ți alegi clienții, să faci diverse proiecte creative, să poți factura mai mult și să dobândești independență financiară.

Poate vrei propriul program, ai nevoie de mai mult timp pentru cei dragi, pentru copii sau pentru prieteni și familie și vrei să-ți organizezi singur, mai bine timpul. Vrei să crești profesional, să investești în tine, să nu depinzi de un angajator și să ieși din programul standard 9:00-18:00.

Dacă acest lucru este de interes pentru tine, probabil că varianta de freelancing ți se pare atractivă și potrivită. Însă există și numeroase implicații de care ar trebui să ții cont, așa că în acest articol acoperim care sunt principalele provocări, dar și avantaje ale unui astfel de regim de muncă, precum și ce presupune plata taxelor, dar și câteva recomandări utile.

Ce înseamnă freelancing

Un freelancer este persoana care furnizează servicii în mod independent, pentru unul sau mai mulți clienți. În loc să fie angajați de o companie, freelancerii tind să lucreze ca lucrători pe cont propriu, furnizându-și serviciile pe bază de contract sau de proiect.

Ca freelancer, poți fi specialist în tot felul de servicii, iar paleta de servicii este destul de extinsă. De exemplu, profesiile care pot fi făcute în regim de freelancing sunt următoarele:

• Profesiile liberale: contabili, avocați, practicieni în insolvență, doctori, consultanți fiscali;
• Creativii: copywriteri, oameni de PR, jurnaliști, designeri, art directors, fotografi, regizori, designeri de grafică sau de platou, designeri de sunet, ilustratori, specialiști în marketing, regizori, cameramani, directori vizuali, producători, traducători, etc.
• Specialiștii în educație și psihologie: coachi, traineri, psihologi, consultanți;
• Specialiștii IT: bloggeri, vloggeri, experți în social media, programatori, dezvoltatori, administratori rețele, creatori de conținut online, web designeri, etc
• Creatorii de diverse tipuri de servicii hand-made: Stiliști florali, organizatori de evenimente, bucătari (chefi), hair-styliști, artizani, designeri de modă, creatori de bijuterii, etc.

Companiile de toate tipurile și dimensiunile pot angaja freelanceri pentru a finaliza un proiect sau o sarcină, dar freelancerii sunt responsabili pentru plata propriilor impozite, asigurări de sănătate, pensii și alte contribuții personale.

Deoarece lucrează pentru ei înșiși, freelancerii trebuie să-și acopere propriile costuri de vacanță și plăți de boală. În același timp, profesioniștii care desfășoară activități independente își pot stabili propriile ore de lucru și pot face aranjamente de lucru care se potrivesc stilului lor de viață – fie lucrând de la distanță, fie din birourile clienților lor.

Freelancing în România – avantaje și dezavantaje

În România, freelancerii poate că reprezintă o arie nouă de profesioniști, care a luat amploare o dată cu lucrul de acasă, dar și cu dezvoltarea internetului și a diverselor website-uri și rețele sociale, lucru care le permite să lucreze și de la distanță, cu clienți din afara granițelor. Există atât beneficii, cât și dezavantaje atunci când ești freelancer sau lucrător independent. Îți prezentăm câteva dintre ele mai jos.

Avantajele meseriei de freelancer

Rolul de freelancer prezintă numeroase avantaje și beneficii, printre care se numără și cele de mai jos:

Surse multiple de venit

Când lucrezi ca freelancer, chiar nu există limite cu privire la cât poți câștiga. De asemenea, nu depinzi de o singură sursă de venit, așa cum sunteți într-un loc de muncă tipic de 8-5. Poți obține mai multe fluxuri de venit, ceea ce te ajută să obții un control mai bun asupra finanțelor tale și să planifici câți bani vrei să câștigi și să pornești de acolo. Înseamnă, de asemenea, că poți începe să lucrezi în mod independent ca o treabă secundară înainte de a te apuca de o carieră în regim independent, cu normă întreagă.

Autogestionare

Ți-ai dorit vreodată să fii propriul tău șef? Ei bine, freelancing-ul îți permite să faci asta. Deoarece deții controlul asupra locurilor de muncă pe care le alegi și asupra activității pe care o desfășori, ai control asupra modului în care îți gestionezi zilele de lucru și îți finalizezi sarcinile.

Ajungi să devii o entitate autonomă și să ai autoritate totală asupra a ceea ce faci și cum o faci. De asemenea, poți evita lucruri precum politica de birou și managementul prost atunci când lucrezi pentru tine.

Orar flexibil

Un alt dintre cele mai mari beneficii ale freelancing-ului este că poți alege și stabili orele de lucru care sunt cele mai bune pentru tine. Nu toată lumea este productivă între orele 8 și 17:00, iar dacă ești părinte sau altă persoană ocupată, atunci știi că lucrurile neprevăzute apar, iar să lucrezi aceleași nouă ore în fiecare zi nu funcționează întotdeauna cel mai bine pentru tine.

Freelancing-ul îți permite să ai un program flexibil în fiecare zi, alegând orele care ți se potrivesc cel mai bine și planificându-ți zilele, pornind de acolo.

Flexibilitatea locației

Când ești freelancer, poți lucra practic de oriunde în lume. Nu ești legat de o singură locație, cum ar fi o clădire de birouri și îți puteți lua laptopul cu tine oriunde dorești. Asta înseamnă că ai mult mai multă flexibilitate în modul în care lucrezi și în schimbarea periodică a spațiului și decorului, pentru inspirație mai multă și mai diversă. Poți chiar să îți iei laptopul în vacanță și să lucrezi câteva ore pe zi înainte de a te bucura de restul timpului, făcând ceea ce dorești, unde dorești.

Set de abilități îmbunătățit

Lucrul ca angajat tradițional înseamnă adesea că ai o descriere a postului stabilită și că nu te îndepărtezi adesea de acest rol. Acest lucru poate însemna că nu ai șansa de a-ți extinde abilitățile și de a învăța lucruri noi și, în schimb, de a experimenta mai multă monotonie la locul de muncă.

Unul dintre beneficiile freelancing-ului este capacitatea de a încerca noi abilități și de a-ți extinde cunoștințele în multe domenii diferite, cum ar fi marketing, vânzări, management, relații cu clienții și diferite domenii de practică.

Varietate în activitățile zilnice

Lucrul ca freelancer înseamnă, de asemenea, că sarcinile și activitățile zilnice pe care le ai pot varia drastic de la o zi la alta. În loc să rămâi blocat în monotonia unui job tradițional de birou, poți alege diferite locuri de muncă și poți încerca proiecte noi care adaugă varietate și interes zilelor tale. Acest lucru te poate ajuta să te simți mai motivat să lucrezi și mai dedicat clienților tăi. De asemenea, îți permite să descoperi ce tipuri de servicii sunt preferate.

Securitatea locului de muncă

Freelancing-ul devine din ce în ce mai popular ca opțiune pentru companii. În loc să angajeze și să formeze angajați interni, companiile pot angaja un freelancer pentru doar câteva ore și pot economisi bani. Aceasta înseamnă că există întotdeauna locuri de muncă disponibile pentru freelanceri. Indiferent de tipul de freelancing pe care îl practici, câștigurile depind de cât de mult muncești, astfel încât să îți poți asigura practic fluxurile de venituri fără a-ți risca locul de muncă sau a-ți face griji că ești concediat.

Lucrezi de acasă

Deoarece nu trebuie să mergi la birou ca freelancer, poți experimenta toate beneficiile lucrului de acasă în fiecare zi, fără a fi nevoie să te întrebi dacă managementul îți va cere să te întorci la birou. Asta înseamnă că poți evita orele de navetă, ambuteiajele, cheltuielile cu îmbrăcămintea și mâncarea de la prânz, precum și alte lucruri iritante, tradiționale de birou.

Poți lua masa de prânz atunci când îți convine, puteți face comisioane și poți merge la cumpărături când dorești, și poți lua copiii de la școală fără riscuri de muncă.

Alegi munca pe care o dorești

Ai fost vreodată forțat să ai de-a face cu un client cu care pur și simplu nu te-ai conectat? Sau ți s-a atribuit o sarcină zilnică pe care nu ți-a plăcut să o faci? Aceste tipuri de situații sunt frecvente într-un cadru tradițional de birou, în care ai un control limitat asupra a ceea ce faci și asupra tipului de clienți cu care lucrezi.

Unul dintre cele mai bune beneficii ale freelancing-ului este abilitatea de a-ți alege proiectele și clienții cu care dorești să lucrezi cu adevărat, nu doar care îți sunt alocați.

Dezavantajele rolului de freelancer

Munca în regim freelance presupune și o serie de dezavantaje. Printre acestea, se numără cele de mai jos:

Nu ai beneficiile unui angajat în regim full-time

Ca lucrător independent, nu te bucuri de aceleași avantaje și beneficii extra-salariale, pe care le ai ca angajat la o companie. De exemplu, nu ai abonament medical privat sau bonuri de masă și gustări la birou, sau abonamente la diverse alte servicii, cum ar fi la sală. Nu ai echipament de lucru din partea companiei sau beneficii de bonusuri de telemuncă, dacă lucrezi de acasă. Dacă vrei astfel de beneficii, trebuie să ți le acoperi singur.

Venituri instabile

Munca în regim freelance vine cu plusuri și minusuri din punct de vedere financiar sau o oarecare instabilitate. Într-o lună te poți îneca în muncă și în următoarea te poți întreba unde ți-au plecat toți clienții. Spre deosebire de plata consistentă pe care o primești ca angajat o dată la două săptămâni, veniturile tale se pot micșora sub ceea ce ai nevoie pentru a-ți acoperi cheltuielile. Acest lucru poate fi dificil, mai ales dacă nu ai multă stabilitate financiară.

Dacă poți, construiești un fond de urgență cât de curând posibil, ca să te asiguri că nu suferi fianciar datorită plăților întârizate sau clienților care nu-și plătesc facturile. De asemenea, ia în calcul structuri de plată care previn lipsurile financiare, precum plata 50-50 (în avans 50%, 50% la livrarea muncii) sau solicitarea plății anticipate, înainte de a livra serviciile.

Pierderea conexiunii sociale

În timp ce ideea lucrului fără politici de birou sau un dress code specific poate suna atractiv, în timp, poate să ți se facă dor de anumite aspecte în a avea colegi. Când devii freelancer, ești pe cont propriu. Succesul și eșecul sunt ale tale, le experimentezi singur, și trebuie să te menții motivat și productiv, în lipsa interacțiunii sociale sau poate a feedback-ului și ajutorului de la colegi.

Cu toate acestea, cu puțin efort, îți poți construi relații sociale ca freelancer. Sunt multe grupuri online pe LinkedIn, Facebook sau Slack, unde poți face networking cu alți freelanceri și poți găsi un sentiment de comunitate. Poți discuta cu proprietari de business din comunitatea ta, pentru a construi relații offline prin evenimente locale, realizate de organizații profesioanel din domeniul tău de activitate.

Analizează singur avantajele și dezavantajele pentru a decide mai informat atunci când vrei să lucrezi ca freelancer, dacă aceasta este cea mai potrivită opțiune pentru tine.

Cum îți plătești taxele ca freelancer în România

Munca de freelancing nu este recunoscută, încă, în mod direct de legislația în vigoare. Există totuși, capitolul Venituri din activități independente, din Codul Fiscal, care reglementează veniturile obținute din munca de liber-profesionist.

De asemenea, trebuie să știi că, pentru a fi plătit că freelancer, trebuie să fii autorizat pentru activitatea profesională pe care o desfasori. Acest lucru se poate realiza dacă ești Persoană Fizică Autorizată (PFA), deții un SRL, închei contracte de colaborare sau te încadrezi într-una dintre profesiile liberale care funcționează după un cadru legal specific, pentru care nu este necesară înscrierea în Registrul Comerțului.

Pe lângă acestea, art. 6 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal din 06.01.2016 mai menționează tipurile de activități independente care generează venituri:

• Activități de producție;
• Activități de cumpărare pentru revanzare;
• Organizare de spectacole culturale, sportive, distractive etc.;
• Activități al căror scop este facilitarea tranzacțiilor printr-un intermediar, precum contractul de comision, contractul de mandat, de agenție, de agent de asigurare etc.;
• Activități de editare, imprimerie, multiplicare, indiferent de tehnică folosită;
• Transport de bunuri și persoane;
• Prestări de servicii.

Având în vedere că există între 1,4 și 2,1 milioane de freelanceri în România, potrivit datelor Eurostat și INS, reprezentanții unor ONG-uri care susțin freelancingul speră că autoritățile locale să dezvolte o legislație specifică acestor activități profesionale. Potrivit unei propuneri asupra Legii Freelancingului, se reglementează veniturile obținute, mecanismele de suport pentru începători și se discuta introducerea unor coduri CAEN pentru meserii precum influenceri, YouTuberi, consultanți SEO etc.

Ca freelancer, te bucuri de un tratament fiscal diferit față de angajații obișnuiți ai unei companii. Alegerea între PFA și SRL depinde de tine și de veniturile pe care preconizezi că le vei realiza. Mai jos, poți citi despre taxele și contribuțiile la stat pe care le ai de plătit, dacă îți înființezi un SRL sau dacă te înregistrezi ca PFA.

Contribuții SRL

Ca SRL (societate cu răspundere limitată), vei plăți următoarele contribuții:

• 1% impozit pe venit dacă ai cel puțin un angajat;
• 3% impozit pe venit dacă nu ai salariați;
• 16% impozit pe profit dacă ai o cifra de afaceri de cel puțîn 1 milion de euro pe an;
• 16% impozit pe dividende.

Contribuții PFA

Dacă ai activitate de freelancing, vei avea de plătit următoarele contribuții la stat:

• 10% impozit pe venit net (venituri – cheltuieli deductibile);
• CAS (contribuția la sistemul public de pensii) și CASS (contribuția de asigurări sociale de sănătate), doar dacă estimezi că vei obține un venit de cel puțîn 2.230 de lei, cât este valoarea salariului minim pe economie, începând cu 1 ianuarie 2020. CAS se calculează ca 25%, iar CASS, ca 10% din venitul lunar brut.

Persoanele fizice autorizate, care sunt asigurate printr-un sistem propriu de asigurări sociale, sunt scutite de la plata CAS.

Alte avantaje PFA

Atât SRL-ul, cât și PFA-ul au avantaje și dezavantaje. Dacă îți organizezi activitatea de freelancer prin SRL, va trebui să lucrezi cu o firma de contabilitate. În plus, vei avea acces la bani lunar, vei plăți taxe adiacente salariilor (dacă mai ai și angajați) și dividendelor, pe care le vei putea scoate trimestrial.

Ca PFA, vei avea acces mult mai rapid la bani, din ziua în care ți-au intrat în cont. Un posibil minus este că va trebui să îți ții contabilitatea. Mai jos sunt alte motive pentru care unii freelanceri aleg PFA și nu SRL:

• Înființarea unui PFA ia mai puțin timp – poți strânge toate actele în circa 10 zile, iar dosarul este mai puțîn stufos decât în cazul unui SRL;
• Costul de înființare al unui PFA este mai mic decât al unui SRL. Pentru PFA, nu există taxe de înființare la Registrul Comerțului, dar trebuie să plătești aproximativ 100 de lei pentru taxe notariale. Prin comparație, pentru un SRL, trebuie să plătești 122 de lei taxe pentru înscrierea în Registrul Comerțului și publicarea în Monitorul Oficial, taxe notariale în valoare de 100-150 de lei și capital social minim de 200 de lei;
• Contabilitatea se realizează în partida simplă, deci poate fi efectuată de persoană în cauza, fără a plăți un contabil;
• Plata dividendelor este absența. În cazul unui SRL, trebuie să plătești 16% impozit pentru dividende, pentru a avea acces la profitul firmei;
• Un PFA îți permite deducerea unor cheltuieli legate de afacere – chiria, benzina, cheltuielile cu transportul public, abonamentul la telefon/internet, licențele IT;
• Închiderea unui PFA presupune o procedura mai simplă decât în cazul dizolvării unui SRL.

Contribuții PFI

Persoană fizică independența (PFI) este o subcategorie a PFA-ului și se referă la profesiile liberale, adică desfășurate în mod independent.

Potrivit legislației în vigoare, sunt considerate venituri din profesii liberale acele câștiguri obținute din prestarea unor servicii „în domeniile științific, literar, artistic, educativ și altele, de către: medici, avocați, notari publici, executori judecătorești, experți tehnici și contabili, contabili autorizați, consultanți de plasament în valori mobiliare, auditori financiari, consultanți fiscali, arhitecți, traducători, sportivi, arbitri sportivi, precum și alte persoane fizice cu profesii reglementate și desfășurate în mod independent, în condițiile legii.”

Deși are un regim de impozitare asemănător PFA-ului, PFI-ul nu este impozitat la normă de venit conform articolului nr. 69 din Codul Fiscal. Astfel, un PFI va plăți următoarele contribuții:

• 10% impozit pentru venituri din activități independente;
• 10% CASS;
• 25% CAS la o bază de calcul de cel puțin 12 salarii minime pe economie

Ce declarații trebuie completate, dacă ești freelancer

Indiferent dacă ai ales să deschizi o firmă, un PFA sau un PFI, va trebui să completezi câteva declarații, pe care le vei depune la ANAF.

În cazul unui SRL, va fi nevoie să depui următoarele declarații:

• Declarația 100 privind obligațiile de plată la bugetul de stat – trebuie depusă trimestrial;
• Declarația 101 privind impozitul pe profit – trebuie depusă anual.

Dacă obții venituri mai mari de 300.000 de lei și ai angajați, va fi necesar să depui și următoarele declarații:

• Declarația 112 privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate;
• Declarația 91 privind prestarea de servicii în spațiul intracomunitar;
• Declarația 390 privind livrarea, achiziția sau prestarea de servicii intracomunitare în alte țări decât România, dacă este cazul;
• Declarația 300 privind decontul de TVA;
• Declarația 301 privind decontul special de TVA;
• Declarația 394 privind livrarea, prestarea și achizițiile efectuate pe teritoriul național de persoane înregistrate în scopuri de TVA.

În cazul în care ai înregistrat activitatea de freelancing ca PFA, vei depune anual următoarele declarații:

• Declarația 200 privind veniturile realizate în România;
• Declarația 220 privind veniturile și cheltuielile estimate pentru anul în curs;
• Declarația 600 privind venitul asigurat la sistemul public de pensii;
• Declarația 392 privind livrările de bunuri, prestările de servicii și achizițiile realizate în anul anterior.

Dacă ai realizat venituri mai mari de 300.000 de lei pe an și ai mai mult de 2-3 angajați, va mai trebui să depui câteva declarații:

• Declarația 300 privind decontul de TVA;
• Declarația 394 privind livrările sau prestările de servicii și achizițiile efectuate pe teritoriul României;
• Declarația 94 privind cifra de afaceri în cazul persoanelor impozabile, pentru care perioada fiscală este trimestrul calendaristic și care nu au realizat achiziții intracomunitare de bunuri în anul anterior;
• Declarația 390 privind livrările, achizițiile sau prestările de servicii intracomunitare;
• Declarația 97 privind aplicarea sistemului TVA la încasare.

Dacă prestezi activități de freelancing ca persoană fizică independentă (PFI), vei depune următoarele declarații:

• Declarația 70 privind înregistrarea fiscală;
• Declarația 212 privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoane fizice, dacă obții venituri mai mari de 12 salarii minime pe economie;
• Declarația 600 privind venitul asigurat la sistemul public de pensii, dacă obții venituri mai mari de 12 salarii minime pe economie.

După primul an ca PFI, va trebui să mai depui două declarații:

• Declarația 392 privind livrarea de bunuri, prestarea de servicii și achizițiile realizate în anul anterior;
• Declarația 112 privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate.

Dacă te deplasezi temporar pentru un proiect în alte țări membre ale Uniunii Europene, va mai trebui să completezi și declarația 201 privind veniturile realizate în străinătate, indiferent de forma juridică aleasă.

Unde îți poți găsi joburi

Există mai multe website-uri online unde îți poți găsi proiecte de freelancing. Printre acestea, se numără cele de mai jos:

BestJobs.eu

Pe BestJobs poți găsi numeroase proiecte de colaborare, în regim freelance. Pentru a le găsi, intră în secțiunea Proiecte și filtrează după domeniul tău de expertiză, fie că este vorba despre proiecte de tip juridic, marketing, comerț sau IT. Ca să fii selectat, este nevoie să-ți faci un CV actualizat cu cele mai recente experiențe, dar și cu abilitățile tale relevante.

Upwork.com

Unul dintre cele mai cunoscute și mari website-uri de proiecte în regim freelance este upwork. Avantajul este că poți găsi multe proiecte din diverse arii de expertiză, dar dezavantajul este că competiția este mare și poate fi dificil să-ți găsești clienții. Pentru a obține proiecte bune, ai nevoie să-ți faci un profil consistent, care să reflecte abilitățile și expertiza ta (însă acest lucru este valabil pentru toate website-urile cu proiecte de tip freelance).

Freelance.ro

Principalul website românesc cu proiecte de freelancing, oferă oportunitatea de a găsi proiecte de tip independent din mai multe arii de expertiză, de la marketing și comerț online, business, la management, business, IT, software, realizare de website-uri, dar și achiziții și traduceri. Proiectele pot fi românești, dar și străine.

Fiverr.com

Un alt website bun pentru astfel de proiecte este fiverr, recunoscut mondial din mai multe puncte de vedere. Este o platformă destul de complexă, având numeroase proiecte de diverse tipuri: SEO, redactare, realizare de logo-uri și grafică, editare video, social media, realizare de website-uri, programare.

Lemon.io

Acesta este principalul website pentru proiecte de tip IT și software. Printre avantajele principale ale acestuia este faptul că face matching între proiecte și contractorii independenți, pe baza mai multor criterii. De aceea, este ușor să-ți faci un profil și să construiești mai multe tipuri de proiecte, pe termen lung.

Fă-ți propriul website și pagini de promovare online

Pentru a fi mai vizibil, ajută să-ți faci un website personal și mai multe pagini de promovare, precum Facebook, LinkedIn, Instagram sau chiar mai nou cunoscutul Tik Tok. Însă cel mai important este să ai propriul site de prezentare, unde să-ți aranjezi un portofoliu de proiecte și clienți, să scrii despre tine, să publici articole – iar apoi să-ți promovezi acest website prin diverse reclame sau prin colaboratori.

Cât poți câștiga din freelancing în România

Acest lucru depinde, în primul rând, de domeniul de activitate în care lucrezi. Un freelancer bun poate face mai mulți bani, însă depinde foarte mult care este sectorul în care activează. Dacă ești la început în acest domeniu, poate fi mai dificil să-ți găsești clienți și să generezi venituri substanțiale, dar o dată ce devii mai cunoscut și avansezi în domeniu, ai mai multe șanse să fii bine plătit, mai ales dacă investești în abilitățile tale. Mai jos găsești câteva exemple de meserii și sumele pe care le poți obține dacă lucrezi ca freelancer.

De exemplu, în serviciile de tip marketing și redactare online poți câștiga între 2000 și 4000 lei pe lună, dacă scrii unul sau două articole pe zi. Plătite bine pot fi și activitățile de social media, realizare de grafică (landing pages, marketing emails, grafică pentru website-uri, grafică pentru social media), realizarea și editarea de videoclipuri. Pentru aceste activități poți câștiga considerabil mai mult, în funcție de creativitatea ta.

Dacă lucrezi în domeniul IT și programare, veniturile pe care le poți avea sunt mai mari. De exemplu, poți livra un site de prezentare cu un preț de la 250 la 1000 euro, dar un website de tip comerț electronic sau unul care implică mai multe baze de date poate avea valori de până la zeci de mii de euro, dacă acesta este mai complex. Poți factura destul de mult ca specialist în acest domeniu, dacă ești consecvent, investești în tine și în cele mai noi tehnologii și îți faci treaba bine.

Un alt domeniu des întâlnit pentru specialiști în regim freelance este cel financiar-contabil. Poți factura între 200 lei pentru firmele cu activitate foarte redusă, până la 650-700 lei pentru firmele care au între 150-200 de înregistrări contabile. Numărul de clienți poate varia destul de mult, însă poți ajunge la venituri medii între 4500-5000 lei net pe lună sau chiar mai mult.

Domeniul legal-juridic este iarăși un domeniu bine plătit în România. Desigur, depinde de calitatea serviciilor pe care le oferi, de orașul în care lucrezi și de nivelul de expertiză profesională. Poți factura, de exemplu, peste 500 lei pe oră de lucru sau chiar mai mult dacă ești un avocat experimentat.

Alte recomandări pentru cei care vor să devină freelanceri

Dacă ești la început de drum în această direcție, poate fi mai provocator să-ți găsești clienți. De aceea, este bine să ții cont și de alte câteva sfaturi. De exemplu, cele de mai jos te pot ajuta să fii mai bun și să-ți găsești mai repede clienți.

Fă networking

Mulți oameni care lucrează de acasă își vor continua viața, punând deoparte mediile lor sociale. Dar dacă vrei să continui ca freelancer; în loc să renunți la rețeaua de business, aceasta ar trebui extinsă în continuare. Pentru că o persoană nu poate supraviețui financiar fără a obține noi contracte decât dacă își extinde mediul înconjurător.

Nu uita să semnezi un contract

În general, freelancerii ignoră acest articol. Pentru că consideră că contractele sunt eficiente doar pentru lucrări cu normă întreagă. Dar problemele primare sunt întâlnite în timpul lucrului independent. Prin urmare, dacă crezi că îți faci treaba corect, asigurați-te că semnezi un contract pentru a-ți proteja drepturile reciproce.

Planifică și organizează-te bine

Lucrul într-un mediu de birou în care orele de lucru sunt definite va influența foarte mult capacitatea de planificare a unei persoane. Dacă ai început să lucrezi independent, vei fi responsabil pentru tot. Prin urmare, fă din lucru o rutină și acordă o atenție deosebită lucrului ca și cum ați lucra într-un birou. Când prietenii tăi te invită să bei o ceașcă de cafea, amintește-ți că pleci de la birou fără ca nimeni altcineva să-ți țină locul.

A spune „Nu” este la fel de important ca și a spune „Da”

Nu primi bine orice proiect, luând în considerare convingeri nerezonabile precum „O voi face oricum, am mult timp, câștig bani”. Toată lumea are o capacitate de muncă limitată și ar trebui să accepte proiecte în consecință. Prin urmare, învață să spui nu pentru proiectele pe care nu le poți finaliza.

Nu-i lăsa pe alții să te exploateze

Pentru că lucrezi de acasă, mulți angajatori vor presupune că ești forță de muncă ieftină. Dacă cineva se va convinge să muncească pentru salarii mici, această metodă de lucru va deveni insuportabilă. Desigur, se pot face niște lucrări suplimentare pentru satisfacția clienților. Dar cu siguranță, nu ar trebui făcut pentru bani puțini.

Învață să raportezi

Un raport oferă informații despre progresul lucrării. Nefurnizarea de informații clientului tău poate duce la crearea de idei pe care nu le poți controla. Indiferent dacă este vorba de rezultate bune sau proaste, progresul trebuie raportat clientului. Acesta este un fel diferit de a spune „avem încredere unul în celălalt”.

Amintește-ți să socializezi

În timp ce viața de birou contribuie la viața cuiva din punct de vedere al experienței, ea te face, de asemenea, să ai cunoștințe și să socializezi. Când începi să lucrezi cu normă întreagă, vei socializa indiferent dacă vrei sau nu. Dar nu este cazul când începi să lucrezi de acasă. S-ar putea să recunoști că procesul de socializare scade în timpul perioadei de muncă.

Vrei să găsești mai rapid proiecte în regim de colaborare?

Intră pe BestJobs și vezi care sunt proiectele disponibile. Actualizează-ți CV-ul și aplică la oportunitățile disponibile în prezent. Fii antrenat și livrează calitativ în proiectele pe care le faci și vei găsi mai mulți colaboratori decât te aștepți. Dacă ești o persoană care își face treaba la un nivel ridicat de profesionalism, vei fi mai aproape de succesul pe care ți-l dorești.

Photo by Andrea Piacquadio

Citiți articolul original pe bestjobs.eu