Ce înseamnă bullying la locul de muncă. Definiție, exemple și soluțiidoar 14 minute sa citesti articolul

pexels yan krukov 7640415

Ai un coleg sau un manager care îți adresează cuvinte mai grele sau jignitoare și nu te simți în siguranță la locul de muncă? Sau lucrezi într-un mediu în care te întâlnești cu agresiuni emoționale sau chiar fizice și nu știi ce să faci ca să reușești să faci față? Chiar dacă par mai rare, există și situații de acest gen în România și ar trebui să reușești să faci față cu succes ca să fii totuși productiv și competent, chiar dacă este mai dificil.

Sau poate poți fi chiar tu cel care își agresează colegii, caz în care ar fi necesar să nu mai faci acest lucru. Dacă o faci inconștient sau involuntar, sau dacă o faci în mod conștient, tot este un comportament negativ care aduce prejudicii celor din jur. Atunci ar fi bine să-ți folosești energia în alte scopuri și direcții și să te oprești.

Descoperă din acest articol ce înseamnă bullying-ul, care sunt câteva exemple, dar și soluții ca să poți face față și să gestionezi aceste situații mai bine. De asemenea, îți poți da seama care sunt comportamentele agresive pe care le ai față de colegii tăi și ce poți face diferit, în cazul în care tu ești cel care agresează colegii prin diverse comportamente.

Ce înseamnă bullying

Termenul de „bullying” provine din limba engleză, de la cuvântul „bully”, care înseamnă bătăuș, huligan. Conceptul de ”bullying” reprezintă o formă de abuz emoțional și fizic, care are trei caracteristici principale:

  • intenționat – agresorul are intenția să rănească pe cineva;
  • repetat – aceeași persoană este rănită mereu;
  • dezechilibrul de forțe – agresorul își alege victima care este percepută ca fiind vulnerabilă, slabă și nu se poate apăra singură.

Termenul „bullying” este definit ca fiind un comportament ostil/de excludere și de luare în derâdere a cuiva, de umilire. Cuvântul „bullying” nu are o traducere exactă în limba română, însă poate fi asociat cu termenul de intimidare, dar nu se rezumă doar la asta, pornește de la simpla necăjire, etichetare, batjocură, răspândire de zvonuri până la violență fizică.

Bullying-ul nu presupune existența unui conflict bazat pe o problemă reală, ci pe dorința unor persoane de a-și câștiga puterea și autoritatea, punându-i pe alții într-o lumină proastă. Fenomenul bullying poate fi prezent în orice tip de comunitate, în grupuri sociale, unde persoanele interacționează unele cu altele: la școală, la locul de muncă, în familie, în cartiere, în biserică, în mass-media, chiar între țări etc.

Bullying-ul este un comportament abuziv, efectuat în mod repetat, care se poate manifestă fizic (prin agresivitate fizică) sau psihologic (prin producerea unor daune emoționale), iar instrumentele acestui fenomen sunt: cuvintele, acțiunile sau excluderea socială.

Fenomenul de ”bullying” poate fi inițiat de o persoană sau de un grup de persoane, implicând un raport de putere inegal, deoarece victima, în cazul acestui fenomen nu dispune de resurse (fizice, psihologice, sociale) pentru a se apăra.

În ultima vreme fenomenul de ”bullying” este tot mai întâlnit la locul de muncă. Bullying-ul la locul de muncă reprezintă un tipar de comportament abuziv, care poate provoca atât leziuni fizice, cât și psihice.  Acesta implică un comportament ostil, de excludere și de umilire, manifestat în raport cu unul dintre membrii grupului. Acest tip de comportament se poate manifesta în mediul profesional prin: etichetări, jigniri, tratarea unei persoane cu dispreț, izolarea persoanei, răspândirea de zvonuri.

Ceea ce diferențiază bullying-ul de incidente izolate de agresiune este natura repetitivă și persistentă a celui dintâi. Bullying-ul este întotdeauna intenționat și de durată, cu scopul de a domina și de a provoca teamă unei persoane percepute ca fiind mai vulnerabilă. De aceea, acest fenomen are loc deseori în context privat și este produs de persoane împotriva cărora obținerea de dovezi concrete este dificilă. De regulă, bullying-ul este practicat de un superior față de subordonați, dar există și situații când acest fenomen este practicat între colegi.

Exemple de bullying la locul de muncă

Momentul în care te întâlnești cu un agresor la muncă poate fi intimidant și nu știi sigur ce să faci. Există numeroase situații de acest gen la muncă. Mai jos găsești câteva exemple.

Răspândirea de zvonuri despre un coleg

Zvonurile sau bârfele pot să se întâmple atât în persoană, cât și online. Un agresor poate răspândi informații false despre cineva, fie ca să câștige simpatie sau pur și simplu ca să rănească persoana respectivă. Indiferent cât de severe sunt comentariile sau nu, acest tip de comportament este o formă de bullying și poate răni persoana respectivă. Dacă cineva vorbește urât despre tine în fața colegilor sau managerilor, nu este o formă de respect, ci dimpotrivă. Este un comportament care ar trebui evitat și descurajat. De asemenea, dacă observi un coleg care face acest lucru, este bine să-l atenționezi sau să nu-l încurajezi prin confirmări, ci să fii mai degrabă neutru.

Excluderea sau ignorarea colegilor intenționat

Agresorii pot exclude sau ignora pe cineva la evenimentele sociale sau la birou. Ei pot acoperi aceste excluderi prin invocarea scuzei că au uitat pur și simplu să-i invite. Aceste comportamente în mod repetat pot fi un semn de manipulare. Este important să adresezi aceste comportamente destul de devreme, deoarece poate preveni oameni din a forma relații frumoase la muncă.

Comportament direct și agresiv față de colegi

Unii agresori pot fi foarte direcți și se pot purta agresiv pentru a-i intimida pe ceilalți cu prezența lor sau prin abuzarea poziției lor. Acest tip de intimidare are loc des în public, abuzatorul intenționând să umilească persoana pe care o vizează. Acesta este unul dintre cele mai serioase și dăunătoare comportamente de tip bullying pe care departamentele de resurse umane le întâlnesc și pe care lucrează să le reducă sau să le facă să dispară de tot.

Subminarea colegilor în fața managementului

Angajații care încearcă să concureze cu alții pot să submineze în mod intenționat autoritatea colegilor pentru a-i face să apară rău în fața managerilor direcți sau a superiorilor. Acești angajați pot face acest lucru pentru a concura pentru diverse promovări, bonusuri sau merite și laude personale. Acest lucru nu numai că dăunează celorlalți și cauzează o alocare proastă a meritelor, dar poate interfera cu procese importante de lucru. Ia în calcul documentarea muncii tale și a eforturilor, ca să poți face managerii să fie conștienți de acțiunile unui astfel de agresor care îți face rău, dacă te afli în această situație nefericită.

Abuzul fizic sau cu amenințări fizice

Abuzul fizic sau amenințările de agresiuni fizice sunt printre cele mai tradiționale forme de bullying. Aceste amenințări fizice pot rezulta din furie sau invidie, sau pot apărea atunci când agresorul încearcă să-i manipuleze pe ceilalți să le dea ceva ce își doresc. Acest tip de bullying poate conduce la răni fizice serioase, așa că dacă vezi angajați care se agresează fizic, raportează imediat managementului sau departamentului de resurse umane.

Delegarea de taskuri nedrepte sau de termene limită nerealizabile

Un mod comun de abuz de putere care se consideră bullying este atunci când un manager obișnuiește să delege taskuri care sunt prea provocatoare sau chiar imposibil de realizat într-un anumit termen. De exemplu, dacă livrezi la o calitate mai slabă o cerere, acest lucru dă unui manager agresiv ocazia să te pedepsească. Acest tip de bullying poate să scape ușor neobservat deoarece dă agresorului o scuză să te pedepsească și pentru că se bazează pe mecanismul companiei de a fi productivă.

Ascunderea de informații

Agresorii manipulativi care vor să-i saboteze pe ceilalți pot ascunde informații importante. Acestea pot include detalii critice despre anumite taskuri sau despre ședințe sau termene limită. Făcându-i pe ceilalți să facă greșeli, compania însăși pedepsește victima fără ca agresorul să trebuiască să facă ceva el însuși.

Ascunderea de taskuri

Unii angajați pot să-i agreseze pe ceilalți prin refuzul acestora de a le delega munca necesară sau prin a le da acestora proiecte neimportante sau seci pentru care nu primesc credit. Acest lucru le poate scădea stima de sine celorlalți și îi poate face să se simtă neimportanți. De asemenea, îi poate scăpa de oportunitățile de a dobândi merit și de a excela la jobul lor.

Spunerea de glume ofensive sau nepotrivite

O formă comună de bullying casual este rostirea de glume nepotrivite la locul de muncă, care îi pot jigni sau îi pot face pe colegi să se simtă insuficienți și nesemnificativi. De asemenea, îi poate priva de anumite oportunități de a câștiga merit și de a excela la jobul lor.

Invadarea intimității celorlalți

Spionajul, urmărirea sau invadarea intimității altor angajați este o formă serioasă de agresiune sau bullying la locul de muncă. Agresorii pot să citească detalii sau documente și mailuri care nu le sunt intenționate. În cazuri severe, aceștia pot folosi aceste informații pentru a-i stoarce de energie sau a-i amenința pe ceilalți.

Criticarea neîncetată a altora

Este o diferență între criticile constructive care au loc de obicei și insultele consistente sau criticile care nu-i ajută pe ceilalți. Să-ți critici angajații în moduri care nu-i ajută să crească poate fi o formă de agresiune și bullying. Acest lucru poate scădea încrederea unui angajat și poate face dificil pentru acesta să-și finalizeze taskurile sau să progreseze în carieră.

Devalorizarea opiniilor colegilor

Altă formă comună de bullying pe care managerii sau colegii competitivi o pot folosi des este să minimizeze și devalorizeze opiniile altora într-o setare colaborativă sau de discuție. Acest lucru afectează în mod activ lucrul în echipă și poate izola angajații sau le poate distruge încrederea. Acest lucru nu este mai puțin serios decât alte forme de bullying și poate fi greu de observat atunci când ședințele sunt rapide și concentrate.

Ce efecte au aceste comportamente asupra victimei

Comportamentele de tip agresiv sau bullying au efecte pe termen scurt, dar și pe termen lung, și sunt destul de periculoase. Printre cele mai comune efecte, se numără cele mai jos.

Riscuri de sănătate

Efectele agresiunii la locul de muncă nu se termină atunci când părăsești biroul. Experimentarea bullying-ului poate cauza probleme de sănătate fizică și psihologică, inclusiv hipertensiune arterială, schimbări de dispoziție, atacuri de panică, stres și ulcere. Persoanele care sunt hărțuite la locul de muncă pot prezenta, de asemenea, simptome fizice, cum ar fi dureri de cap, tensiune musculară și modificări ale apetitului. Bullying-ul poate afecta calitatea și durata somnului, de asemenea. Bullying-ul la locul de muncă poate contribui la creșterea stresului, la scăderea stimei de sine și la sentimente de anxietate și depresie.

Cercetătorii au descoperit că și colegii celor care sunt hărțuiți experimentează efecte negative, chiar și atunci când ei înșiși nu sunt hărțuiți. Un studiu a arătat că victimele hărțuirii și cei care sunt martori sunt mai susceptibili de a primi o rețetă pentru medicamente psihotrope, cum ar fi antidepresive, tranchilizante și somnifere.

Efectul asupra performanței locului de muncă

Lucrătorii hărțuiți nu își pot îndeplini sarcinile cât mai bine. Problemele de performanță includ:

  • Incapacitate de a lucra sau de a se concentra
  • Pierderea stimei de sine
  • Probleme cu luarea deciziilor
  • Productivitate mai scazută

Lucrătorii hărțuiți nu numai că își pierd motivația, ci și timp pentru că sunt preocupați de:

  • Evitarea agresorului
  • Rețea pentru sprijin
  • Faceți planuri pentru a face față situației
  • Ruminând despre situație
  • Încearcă să se apere
  • Țintele agresiunii simt un sentiment de izolare.

Hărțuirea la locul de muncă poate lăsa victima atât de traumatizată încât se simte neputincioasă, dezorientată, confuză și neputincioasă.

Schimbări la locul de muncă, efecte asupra angajatorului

Bullying-ul la locul de muncă are efecte dăunătoare asupra angajatorilor, nu doar asupra victimei și asupra colegilor lor care sunt martori. Pe lângă perturbarea mediului de lucru și impactul asupra moralului lucrătorilor, poate, de asemenea:

  • Crea un mediu de lucru ostil
  • Impacta cererile de compensare a lucrătorilor
  • Promova absenteismul
  • Reduce productivitatea
  • Rezultă în probleme juridice costisitoare și, posibil, jenante

Alte efecte asupra angajatorului includ:

  • Costuri suplimentare pentru recrutarea și formarea de noi angajați
  • Erodarea loialității și angajamentului angajaților
  • Utilizarea sporită a concediilor medicale, a cererilor de asistență medicală și a fluctuației personalului
  • Risc crescut de acțiune în justiție
  • Imagine publică slabă și publicitate negativă

Ce poți face dacă ești victima bullying-ului la locul de muncă

Dacă ești agresat la locul de muncă, există strategii pe care le poți folosi pentru a face față. A fi proactiv te poate ajuta să te simți mai bine.

Stabilește limite

Atunci când un agresor se implică într-un comportament abuziv, spune-i ce a făcut și că este inacceptabil. Anunță-l că comportamentul său nu va fi tolerat și că, dacă se întâmplă din nou, vei lua măsuri. Stabilirea limitelor le permite altora să știe ce tip de comportament ești dispus să accepți. Menționează-i că măsurile pe care le vei lua implică raportarea la management, resurse umane sau apelarea la justiție.

Confruntă comportamentul

Odată ce stabilești o limită, este esențial să urmărești consecințele. Dacă abuzul continuă, semnalează comportamentul data viitoare când se întâmplă. Cereți-le să plece până când vor fi capabili să se comporte într-un mod profesionist, adecvat pentru muncă.

Urmărește abuzul

Ori de câte ori simți că ai fost agresat la locul de muncă, documentează detaliile, inclusiv ora și exact ceea ce s-a întâmplat. Notează martorii care au fost prezenți și salvează orice documente sau înregistrări care pot corobora abuzul. Discută cu managementul sau cu resursele umane: dacă ai încercat să rezolvi singur hărțuirea fără succes, este timpul să-ți implici angajatorul. Consultă manualul angajaților de la locul de muncă pentru a afla mai multe despre pașii pe care trebuie să îi urmezi pentru a depune o plângere.

Raportează comportamentul

Raportarea hărțuirii către departamentul de resurse umane sau managerul tău te poate asigura că compania abordează problemele în cele mai sigure și adecvate moduri. Scrie sau spune departamentului de resurse umane care sunt incidentele care se repetă.

Cere-i agresorului să înceteze

Cu condiția să faci acest lucru într-un mod politicos și profesionist, pur și simplu a cere unui agresor să se oprească poate, uneori, să pună capăt unui comportament inadecvat, mai ales dacă este neintenționat. Spune-i să se oprească din agresiuni și observă dacă acest lucru aduce rezultate.

Ia notițe

Încearcă să înregistrezi discret informații despre incidente pe măsură ce apar, pentru a ajuta la informarea departamentului de resurse umane și pentru a furniza documentația relevantă dacă situația escaladează. Notează incidentele, eventual filmează-le.

Limitează interacțiunile

Dacă poți limita frecvența cu care vezi agresorul sau încerci să ții un angajat departe de agresorul său, acest lucru te poate ajuta să reduci incidentele în timp ce afli cum să abordezi situația corect. Încearcă să-ți limitezi interacțiunile cu agresorul și să-ți faci treaba așa cum trebuie, fără să mai interacționezi cu acesta.

Cunoaște-ți drepturile legale

Există o Hotărâre de guvern luată în 2019 în care se precizează că fiecare companie trebuie să adopte măsuri interne în domeniul relațiilor de muncă care să vizeze eliminarea toleranței la hărțuirea și măsuri anti hărțuire sexuală. Angajatorul trebuie să se asigură că se vor aduce la cunoștința tuturor angajaților săi măsurile care să evite hărțuirea la locul de muncă, să fie eficient și să își îndeplinească scopul.

De asemenea, angajatorii trebuie să organizeze programe de instruire, acțiuni și campanii de informare prin care angajații să înțeleagă foarte bine politica internă cu privire la hărțuire și cum se pot raporta astfel de cazuri care pot apărea la serviciu.

Tot legea prevede că angajatorii care nu urmează aceste obligații riscă amenzi cuprinse între 30.000 și 50.000 de lei. Mai mult, există și o situație excepțională în lege care se referă la companii în care, în sens invers, este încurajată hărțuirea între angajați. Amenzile pentru astfel de situații sunt de până la 200.000 de lei.

Explicit, Legea nr 167/2020 definește clar hărțuirea la locul de muncă morală ca fiind orice comportament exercitat cu privire la un angajat de către alt angajat care este superiorul său ierarhic, de către subaltern și/sau de către alt angajat comparabil din punct de vedere ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă, care să aibă drept scop sau efect o deteriorare a condițiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnității angajatului, prin afectarea sănătății sale fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional al acestuia, comportament manifestat în oricare dintre următoarele forme: conduită ostilă sau nedorită, comentarii verbale, acțiuni sau gesturi.

Apelează la justiție

Sunt mulți angajați care se confruntă cu o situație în care sunt hărțuiți la serviciu, însă nu raportează acest lucru pentru că nu știu că sunt protejați de lege, iar alții nici nu știu unde să meargă pentru a depune o reclamație.

Dacă ești într-o astfel de situație trebuie mai întâi să depui o sesizare la departamentul de resurse umane al companiei. Apoi, următorul pas este să te adresezi la autoritățile care se ocupă de inspecția muncii, dar și la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.

De asemenea, mai ales dacă nu ești mulțumit de decizia luată în cazul tău de reprezentanții companiei, te poți adresa instanței pentru a-i obliga pe angajatori să ia măsuri care să oprească actele de hărțuire, dar și să oblige părțile reclamate la plata unor daune morale și compensatorii. Legea prevede amenzi foarte mari pentru colegii și organizațiile care își hărțuiesc angajații.

Caută-ți alt loc de muncă

Dacă te afli în situații de genul hărțuirii, poți oricând să începi prin căutarea unui alt job. Există numeroase opțiuni pe BestJobs, unde trebuie doar să-ți actualizezi CV-ul și să cauți locuri de muncă conform experienței tale și domeniului de activitate în care profesezi. Folosește cu încredere filtrele de pe website și vei găsi joburile care ți se potrivesc.

Surse articol: 1; Photo by Yan Krukov


Citiți articolul original pe bestjobs.eu

Declinarea răspunderii! romaniahub.ro este un agregator automat al media din Romania. În fiecare articol este specificat hyperlinkul către sursa primară. Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (bestjobs.eu) Dacă sunteți proprietarul conținutului și nu doriți să vă publicăm materialele, vă rugăm să ne contactați prin e-mail – [email protected]. Conținutul va fi șters în 24 de ore.
Picture of Redactia

Redactia

RomaniaHUB.ro este o resursă online care ajută la conectarea companiilor cu furnizorii de servicii în care pot avea încredere. Ne dorim să fim o sursă de inspirație pentru industria marketingului digital, dar și un canal de educație pentru celelalte categorii de public interesate de marketing digital, seo, web design, ecommerce.
mood_bad
  • Niciun comentariu
  • Adauga un comentariu

    Newsletter

    Abonați-vă si primiți e-mailul săptămânal care face citirea știrilor business mai plăcută. Rămâneți informat și distrați-vă, gratuit.

    PS: Abonarea la newsletter este supusă Politicii noastre de confidențialitate și Termenilor și condițiilor.