Este deja recunoscut faptul că schimbările climatice, în ritmul accelerat în care se produc acum, afectează în mod negativ planeta noastră. Schimbările climatice sunt un fenomen natural, însă activitățile omului au început să le influențeze astfel încât ritmul lor nu mai este cel normal cu care planeta să se acomodeze gradual, ci unul extrem de accelerat. Datorită acestor schimbări, planeta este într-un dezechilibru care ne afectează pe toți – nu doar pe noi, oamenii, ci și întregi ecosisteme și vietățile pentru care acestea reprezintă „acasă”.
Ce a dus la dezechilibru
Contribuim la creșterea în atmosferă a procentului de gaze cu efect de seră într-un mod mult mai accelerat decât o face natura în ritmul ei. Gazele cu efect de seră se produc în mod natural și ajută la echilibrarea temperaturii, însă cele emanate din activitățile umane (industrii, transport etc.) aduc un dezechilibru evident. Prin urmare, nivelul de poluare este și el în creștere. La asta se adaugă și despăduririle masive. Astfel, poluăm mai mult, iar planeta are o capacitate din ce în ce mai redusă să proceseze, să „curețe” toată poluarea pe care o aducem noi în atmosferă. În aceste condiții, dacă nu ne punem de acord cu toții că trebuie să luăm măsuri cât mai rapid, nu doar pentru a ne opri din felul în care facem lucrurile acum, ci și pentru a corecta ceea ce am greșit până acum, finalul tragic poate fi intuit de oricine.
Iată câteva dintre efectele pe care schimbările climatice le au asupra planetei și, indirect, asupra noastră, a tuturor ființelor vii care o locuim.
Creșterea temperaturii – principalul efect
Planeta noastră se încălzește mai repede decât oricând în ultimii 10.000 de ani. În special comparativ cu perioada dinainte de industrializare, planeta a cunoscut o creștere îngrijorătoare a temperaturii. De exemplu, luna septembrie 2020 a fost declarată de institutul Copernicus cea mai fierbinte lună din istorie, de când se măsoară temperaturile oficial [1]. Conform NASA, temperatura pământului a crescut din 1880 cu mai mult de 1 grad Celsius.
Creșterea temperaturii duce la rândul ei la înmulțirea evenimentelor meteorologice extreme, cum ar fi uragane, tornade și valuri de căldură, dar și la creșterea nivelului mării (din cauza topirii ghețarilor), la acidificarea oceanelor, incendii de vegetație, secetă, boli infecțioase și extincții ale unor specii și, în final, la foamete și valuri de emigranți nevoiți să-și părăsească locurile în care trăiesc din cauza tuturor celor menționate anterior. Potrivit grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), sute de milioane de oameni din întreaga lume ar putea fi afectați.
Topirea ghețarilor – creșterea nivelului mării
Creșterea nivelului oceanului împinge furtunile mai aproape de maluri, deteriorând sau inundând orașele de coastă. Imaginați-vă, dacă puteți, ce ar putea însemna topirea straturilor de gheață din Groenlanda și Antarctica care, în prezent, conțin peste 99 la sută din apa dulce a Pământului. Anul 2018 a fost anul în care temperatura oceanelor a fost cea mai ridicată [2], oceanele fiind printre cele care captează gazele cu efect de seră din atmosferă.
Inundații în unele zone, secetă în altele
Creșterea nivelului oceanelor poate afecta în mod evident așezările de la malul lor. În plus, evaporarea apei din anumite zone poate duce la creșterea nivelului de precipitații, care pot produce inundații sau degradarea culturilor. Pe de altă parte, regiunile mai calde și mai uscate vor experimenta și mai multă evaporare și mai puține precipitații, provocând secete. Aceste zone vor deveni nelocuibile pentru populațiile existente în zonă.
Incendii de vegetație
Un studiu efectuat de cercetători de la universităţi australiene, europene şi americane din reţeaua World Weather Attribution a arătat că, deși incendiile de vegetație pot fi cauzate de mai mulți factori (inclusiv incendii cauzate intenționat de oameni), schimbările climatice au crescut cu 30% riscul incendiilor de vegetație în Australia. [3] De altfel, în întreaga lume au avut loc incendii devastatoare în ultimii ani. Iar modelele climatice care se bazează pe scenarii cu emisii ridicate arată că regiunile predispuse la incendii se vor extinde în majoritatea zonelor din Europa.
Specii în pericol de extincție
Încălzirea globală poate provoca dispariții în majoritatea ecosistemelor valoroase ale lumii, deoarece nu toate speciile se pot adapta la aceste schimbări. De exemplu, pierderea oxigenului din oceane și acidifierea acestora explică extincția multor specii marine.[5] De altfel, de-a lungul istoriei planetare au avut loc mai multe extincții în masă considerate a fi cauzate de schimbări climatice. [6]
Virusuri
Centrul pentru climă, sănătate și mediul înconjurător global al Harvard recunoaște că schimbările climatice creează un mediu favorabil pentru dezvoltarea mai multor tipuri de infecții. [7] Explicația este simplă: schimbările climatice modifică modul în care ne raportăm la alte specii de pe Pământ și acest lucru contează pentru sănătatea noastră și riscul de infecții. De exemplu, din cauza migrărilor – a oamenilor și animalelor deopotrivă – cauzate de schimbările climatice, noi oamenii intrăm în contact cu animale cu care nu am mai intrat până acum, respectiv diverse specii de animale intră în contact pentru prima dată și astfel creăm un spațiu propice pentru dezvoltarea unor noi virusuri sau noi tulpini ale celor existente.
Valuri de emigranți
Organizația Națiunilor Unite estimează că până în 2050 ar putea fi aproximativ între 25 milioane și 1 miliard de emigranți din cauza schimbărilor climatice. [8] În prezent 1% din suprafața planetei este atât de fierbinte încât nu poate fi locuită. Însă până în anul 2070 19% din suprafața planetei ar putea fi așa. [9] De altfel, Banca Mondială a estimat deja un număr de 8 milioane de persoane care au emigrat din Africa de sud către Orientul Mijlociu, America de Nord și Europa, tocmai din cauză că seceta le afectează culturile. [10]
Vedem cum schimbările climatice produc mai degrabă un efect de domino. Vedem cum o schimbare aparent nevinovată și nesemnificativă – cum poate fi privită creșterea temperaturii cu 1 grad – duce la fenomene meteo extreme, la inundații sau secete, la dispariția unor specii, la inmulțirea bolilor, la foamete și la valuri de emigranți care nu își mai găsesc locul în această lume.
Conștientizarea existenței acestor schimbări este primul pas pentru fiecare dintre noi. Apoi, să luăm măsuri, atât la nivel individual, cât și global, este obligația fiecăruia dintre noi.
[1] https://www.digi24.ro/stiri/sci-tech/natura-si-mediu/septembrie-2020-cel-mai-calduros-septembrie-din-istorie-caldura-neobisnuit-de-mare-in-tarile-din-jurul-marii-negre-1380205
[2] https://www.nationalgeographic.com/environment/article/oceans-warming-faster-than-ever
[3] https://www.hotnews.ro/stiri-esential-23701467-schimbarile-climatice-crescut-30-probabilitatea-incendiilor-vegetatie-australia-studiu.htm
[5] https://www.eurekalert.org/pub_releases/2018-12/uow-bme113018.php
[6] https://www.newscientist.com/article/2244353-all-five-of-earths-largest-mass-extinctions-linked-to-global-warming/ https://www.eurekalert.org/pub_releases/2018-12/uow-bme113018.php
[7] https://www.hsph.harvard.edu/c-change/subtopics/coronavirus-and-climate-change/
[8] https://www.climateforesight.eu/migrations-inequalities/environmental-migrants-up-to-1-billion-by-2050/
[9] https://www.nytimes.com/interactive/2020/07/23/magazine/climate-migration.html
[10] https://www.nytimes.com/interactive/2020/07/23/magazine/climate-migration.html
Adauga un comentariu