Alain Aspect, John F. Clauser și Anton Zeilinger sunt câștigătorii Premiului Nobel pentru Fizică 2022doar 6 minute sa citesti articolul

premiului nobel pentru fizica

Alain Aspect, John F. Clauser și Anton Zeilinger sunt câștigătorii Premiului Nobel pentru Fizică 2022, asta după ce ieri, 3 octombrie 2022, cercetătorul suedez Svante Pääbo a câștigat Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină. Premiul Nobel pentru Fizică a fost acordat, în total, de 116 ori, însumând 222 de laureați de-a lungul anilor 1901 și 2022. John Bardeen a fost singurul dublu laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, în 1956 și 1972. Anul trecut, Premiul Nobel pentru Fizică a fost acordat lui Syukuro Manabe și Klaus Hasselmann „pentru modelarea fizică a climei Pământului, cuantificarea variabilității și predicția fiabilă a încălzirii globale”, și lui Giorgio Parisi, „pentru descoperirea interacțiunii dintre dezordine și fluctuații în sistemele fizice, de la scară atomică până la scară planetară”.

Cum se acordă Premiul Nobel pentru Fizică

Premiul Nobel pentru Fizică este acordat de către Academia Regală Suedeză de Științe pentru cei care au adus cele mai remarcabile contribuții pentru omenire în domeniul fizicii. Este unul dintre cele cinci premii Nobel înființate prin testamentul lui Alfred Nobel în 1895 și acordate începând cu 1901, celelalte fiind Premiul Nobel pentru Chimie, Premiul Nobel pentru Literatură, Premiul Nobel pentru Pace și Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină. În cadrul ceremoniei de decernare a Premiului Nobel (10 decembrie, Stockholm), în mod tradițional Premiul Nobel pentru Fizică este oferit primul. Primul Premiu Nobel pentru Fizică a fost acordat fizicianului german Wilhelm Röntgen, drept recunoaștere a serviciilor extraordinare pe care le-a adus prin descoperirea razelor X.

Acest premiu este administrat de Fundația Nobel și este considerat, în general, drept cel mai prestigios premiu pe care îl poate primi un om de știință în domeniul fizicii. Premiul este oferit în cadrul unei ceremonii anuale la Stockholm, pe data de 10 decembrie (data aniversării morții lui Alfred Nobel). Pentru Premiul Nobel pentru Fizică pot fi selectați cel mult trei laureați și două lucrări diferite. În comparație cu alte premii Nobel, procesul de nominalizare și selecție pentru Premiul Nobel pentru Fizică este lung și destul de riguros. Acesta este, de fapt, un motiv esențial pentru care a crescut în importanță de-a lungul anilor, devenind cel mai important premiu ce poate fi acordat în domeniul fizicii. Laureații premiului Nobel sunt selectați, în fiecare an, de către Comitetul Nobel pentru Fizică, din care fac parte cinci membri aleși de Academia Regală Suedeză pentru Științe.

Prima etapă a selecției începe în luna septembrie. În timpul acesteia, aproximativ trei mii de profesori din diferite universități ale lumii sunt selectați, primind formulare confidențiale de nominalizare. Formularele completate trebuie să ajungă la Comitetul Nobel până la data de 31 ianuarie, anul următor. Nominalizările sunt, ulterior, analizate și discutate de experți, iar numărul de trei mii se restrânge al aproximativ cincisprezece nume. Comitetul înaintează un raport cu recomandări în ceea ce privește candidații finali, către Academie unde, în cadrul comitetului pentru fizică, alegerea este în continuare discutată. Prin vot, ulterior, se face selecția finală a laureaților pentru Premiul Nobel.

Numele candidaților nu sunt niciodată făcute publice și nici nu li se spune că au fost luați în considerare pentru premiu. Dosarele cu nominalizări sunt sigilate timp de cincizeci de ani și, deși nu sunt permise nominalizările postume, se pot acorda premii dacă persoana respectivă a murit în lunile ce s-au scurs între decizia comisiei (de obicei, în octombrie) și ceremonia în care are loc decernarea premiului (de obicei, în decembrie). Înainte de anul 1974, premiile care se acordau postum erau permise în cazul în care candidatul murea după ce fusese nominalizat.

Criterii avute în vedere în alegerea câștigătorului Premiului Nobel pentru Fizică

Regulile de acordare a Premiului Nobel pentru Fizică impun ca importanța realizările care sunt recunoscute „să fi fost testată în timp”. În practică, acest lucru înseamnă că intervalul dintre o anumită descoperire (revoluționară, nemaipomenită) și acordarea premiului este, de obicei, de ordinul a 20 de ani și poate fi mult mai lung. De exemplu, în 1983, jumătate din Premiul Nobel pentru Fizică a fost acordat lui Subrahmanyan Chandrasekhar, pentru lucrările și munca sa de cercetare în ceea ce privește structura și evoluția stelelor, realizate încă din anii 1930. Astfel, un dezavantaj al acestei reguli de „testare în timp” este că nu toți oamenii de știință ajung să trăiască suficient de mult timp pentru ca munca lor să fie recunoscută și certificată de primirea Premiului Nobel pentru Fizică. Unele descoperiri științifice importante nu ajung să fie niciodată luate în considerare pentru acest premiu, deoarece cei care le-au făcut mor până în momentul în care impactul pozitiv, evident, al muncii lor este apreciat.

Câștigătorii Premiului Nobel pentru Fizică 2022

Anul acesta, Premiul Nobel pentru Fizică a fost împărțit de către trei cercetători, câte o treime pentru fiecare. Justificarea Comitetului Nobel a fost: pentru experimentele cu fotoni încurcați (entangled), stabilind încălcarea inegalităților Bell și deschizând, astfel, calea științei privitoare la informația cuantică”. Alain Aspect, John Clauser și Anton Zeilinger au reușit să realizeze o serie de experimente revoluționare folosindu-se de stările cuantice încurcate (fenomenul care definește inseparabilitatea cuantică), în care două particule se comportă, în mod esențial, drept o singură entitate, chiar și atunci când sunt separate. Rezultatele lor au deschis, astfel, o nouă cale de tehnologie bazată pe informații cuantice. În prezent, există un vast domeniu al cercetării care include calculatoare cuantice, rețele cuantice și criptografie cuantică. Un factor cheie care vizează dezvoltarea acestor protocoale este modul în care mecanica cuantică permite ca două sau mai multe particule să existe în ceea se poartă denumirea de „stare încurcată”. Ceea ce se întâmplă cu una dintre particulele dintr-o pereche încurcată determină ceea ce se va întâmpla cu cealaltă particulă, chiar dacă acestea se află la mare distanță una de cealaltă.

Multă vreme s-a pus întrebarea dacă această corelație se datorează faptului că particulele ce fac parte dintr-o pereche încurcată conțin variabile ascunse – instrucțiuni care le-ar putea determina rezultatele din cadrul unui experiment. În anii 1960, John Stewart Bell a dezvoltat inegalitatea ce îi poartă numele: aceasta afirmă că, dacă există variabile ascunse, corelația dintre rezultatele unui număr mare de măsurători nu va depăși niciodată o anumită valoare. Cu toate acestea, se pare că mecanica cuantică prezice că un anumit tip de experiment poate încălca inegalitatea lui Bell, rezultând astfel o corelație mai puternică decât ar fi posibil altfel. John Clauser, în cariera sa, și-a propus să dezvolte ideile lui Bell, ceea ce a condus la un experiment practic. Când și el a efectuat măsurătorile, rezultatele au susținut mecanica cuantică prin încălcarea clară a unei inegalități Bell, ceea ce înseamnă că mecanica cuantică nu poate fi înlocuită de o teorie care se folosește de variabile ascunse. Alain Aspect a dezvoltat ideea, reușind să schimbe, astfel, stările de măsurare după ce o pereche încurcată a părăsit sursa, astfel încât setările care existau atunci când au fost emise nu puteau afecta rezultatul. Anton Zeilinger, folosind instrumente mult mai sensibile, rafinate și serii experimentale de lungă durată, a început să utilizeze stările cuantice încurcate. Printre altele, grupul său de cercetare a demonstrat un fenomen numit „teleportare cuantică”, care face posibilă tranziția unei stări cuantice de la o particulă la alta, chiar și în timp ce acestea se află la distanțe mari.

Programul Premiilor Nobel 2022

Ceremoniile de decernare a Premiilor Nobel se vor desfășura în perioada 3-10 octombrie, după următorul program:

  • Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină – luni, 3 octombrie, ora 11:30 CEST;
  • Premiul Nobel pentru Fizică – marți, 4 octombrie, ora 11:45 CEST;
  • Premiul Nobel pentru Chimie – miercuri, 5 octombrie, ora 11:45 CEST;
  • Premiul Nobel pentru Literatură – joi, 6 octombrie, ora 13:00 CEST;
  • Premiul Nobel pentru Pace – Vineri, 7 octombrie, ora 11:00 CEST;
  • Premiul Nobel pentru Economie – Luni, 10 octombrie, ora 11:45 CEST.

Citiți articolul original pe techcafe.ro

Declinarea răspunderii! romaniahub.ro este un agregator automat al media din Romania. În fiecare articol este specificat hyperlinkul către sursa primară.Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (techcafe.ro). Dacă sunteți proprietarul conținutului și nu doriți să vă publicăm materialele, vă rugăm să ne contactați prin e-mail – [email protected]. Conținutul va fi șters în 24 de ore.
Redactia

Redactia

RomaniaHUB.ro este o resursă online care ajută la conectarea companiilor cu furnizorii de servicii în care pot avea încredere. Ne dorim să fim o sursă de inspirație pentru industria marketingului digital, dar și un canal de educație pentru celelalte categorii de public interesate de marketing digital, seo, web design, ecommerce.
mood_bad
  • Niciun review
  • Adauga un comentariu

    Newsletter

    Abonați-vă si primiți e-mailul săptămânal care face citirea știrilor business mai plăcută. Rămâneți informat și distrați-vă, gratuit.

    PS: Abonarea la newsletter este supusă Politicii noastre de confidențialitate și Termenilor și condițiilor.