Marketingul modern este plin de termeni atrăgători care sună foarte bine, dar nu au întotdeauna o semnificație reală. De multe ori, expresii aparent simple ne duc în eroare și ne fac să credem că am găsit cea mai bună ofertă, când în realitate lucrurile stau altfel.
Cu siguranță ai întâlnit termeni ca „freshly baked” (proaspăt copt) sau „free-range” (găini crescute la sol) și te-ai gândit că produsele respective sunt speciale. Adevărul este că, adesea, aceste expresii sunt doar trucuri de marketing.
În acest articol, vom analiza 14 termeni de marketing care sunt folosiți frecvent, dar care nu înseamnă neapărat ce par să însemne.
„Starting at/As low as” (Prețuri începând de la/Cele mai mici prețuri)
„Starting at” sau „As low as” sunt termeni care par să promită prețuri accesibile, dar, în realitate, sunt doar o capcană. Aceste expresii îți arată cel mai mic preț posibil, dar șansele ca tu să beneficiezi de acel preț sunt minime.
De obicei, prețul cel mai mic este pentru o versiune de bază a unui produs sau serviciu, care nu are opțiunile dorite. Așa că ajungi să plătești mult mai mult decât ai crezut inițial. Este o tehnică folosită pentru a atrage atenția, dar adevărul este că te face să te simți păcălit.
Dacă vezi un preț „începând de la”, pregătește-te pentru costuri ascunse sau pentru un produs care nu îți va satisface nevoile.
„Freshly baked” (Proaspăt copt)
„Freshly baked” (proaspăt copt) este o expresie care îți dă impresia că produsul tocmai a ieșit din cuptor și este gata să fie savurat. Dar, sincer, ce brutărie nu vinde produse proaspăt coapte? Nimeni nu vinde pâine veche (sperăm).
Totuși, termenul este folosit pentru a face produsul să pară mai special decât este în realitate. Îți imaginezi că ai în față o pâine care a fost coaptă de un maestru brutar acum 5 minute, când, de fapt, e la fel ca oricare altă pâine din supermarket.
În marketing, „proaspăt copt” este doar o altă modalitate de a face un produs obișnuit să pară mai atractiv. Și funcționează de minune!
„[Insert word] salt” (Sare de [insert cuvânt])
Termenul „[insert word] salt” este o altă găselniță de marketing care sună mai bine decât este. De exemplu, sarea de mare – tot sarea vine din mare, chiar și cea extrasă sub formă de sare de rocă. Așa că, de ce ar fi „sare de mare” mai specială?
Marketingul a găsit o modalitate de a face un produs banal să pară mai sănătos sau mai sofisticat, doar adăugând un cuvânt înaintea termenului „sare”. Acesta este motivul pentru care vedem sare „Himalayană” sau „flor de sare”, când de fapt toate sunt, în esență, același lucru.
Acest truc de marketing te face să crezi că plătești pentru un produs mai bun, când, în realitate, este doar sare.
„Corinthian leather” (Piele corintiană)
„Piele corintiană” (Corinthian leather) sună elegant, nu-i așa? Ei bine, e doar piele, fără nimic special. Termenul a fost inventat pentru a promova mașinile Chrysler și a face interiorul lor să pară mai luxos decât era în realitate.
De fapt, nu există o categorie specială de „piele corintiană”. A fost doar o denumire pompoasă creată în marketing pentru a face pielea să pară mai prețioasă decât pielea normală. Sună bine, dar e tot piele obișnuită, nimic mai mult.
Acest termen ne arată cât de ușor pot fi influențate percepțiile noastre doar prin cuvinte.
„Free-range” (Găini crescute la sol)
Când vezi „free-range” (găini crescute la sol) pe un pachet de ouă, îți imaginezi niște găini fericite alergând libere pe câmpuri verzi. În realitate, aceste găini probabil nu au prea mult spațiu să se miște. Termenul „free-range” nu garantează că găinile trăiesc într-un mediu idilic.
De fapt, „free-range” înseamnă doar că găinile nu sunt ținute în cuști, dar asta nu înseamnă că sunt libere să zburde în aer liber. Marketingul folosește acest termen pentru a face ouăle să pară mai sănătoase și mai etice, ceea ce nu este întotdeauna cazul.
Dacă plătești mai mult pentru ouă „free-range”, s-ar putea să nu primești tocmai ce crezi.
„Artisanal” (Artizanal)
„Artisanal” (artizanal) sugerează că un produs este făcut manual, cu multă grijă și pricepere, poate într-un sat de meșteșugari. Dar, în majoritatea cazurilor, este doar un alt produs fabricat în masă. Doar ambalajul este artizanal, să fim sinceri.
Termenul este folosit pentru a crea impresia de calitate superioară, chiar dacă produsul este fabricat în aceleași condiții ca orice alt produs din supermarket. „Artizanal” este un cuvânt magic care face ca un produs obișnuit să pară unic și deosebit.
De multe ori, plătim în plus doar pentru această etichetă frumoasă.
„Gluten-free” (Fără gluten)
„Gluten-free” (fără gluten) este extrem de util pentru cei care au intoleranță la gluten. Dar, serios acum, am văzut „fără gluten” pe produse care nu au avut niciodată gluten, cum ar fi apa sau orezul. Pare că eticheta „fără gluten” este lipită pe orice acum, doar pentru a părea mai sănătos.
Dacă un produs nu a conținut niciodată gluten, nu are sens să fie etichetat astfel. Este doar un alt truc de marketing care ne face să credem că un produs obișnuit este special. Dar pentru cine știe ce este glutenul, astfel de etichete sunt ridicole.
Marketingul știe să facă din nimic ceva mare.
„Angus beef” (Carne Angus)
„Angus beef” (carne Angus) este un alt termen care sună pretențios. Pare că ar fi vorba de o carne deosebită, dar, în realitate, este doar o rasă de vacă, nimic mai mult. Da, „Angus” este o rasă scoțiană de bovine, dar asta nu înseamnă că este mai bună decât alte tipuri de carne.
Este doar o etichetă care te face să crezi că plătești pentru o calitate superioară. În realitate, carnea Angus nu este neapărat mai bună decât alte tipuri de carne, doar că sună bine și convinge cumpărătorii să plătească mai mult.
Așadar, data viitoare când vezi „Angus beef”, nu te lăsa păcălit de denumire.
„Picked ripe” (Cules la maturitate)
„Cules la maturitate” (Picked ripe) e o altă expresie care te face să te întrebi: când ar trebui să fie cules, dacă nu la maturitate? Nimeni nu vrea fructe culese înainte să fie coapte sau, mai rău, după ce s-au stricat.
Termenul „cules la maturitate” este folosit în marketing doar pentru a face produsul să pară mai atrăgător. În mod evident, nimeni nu ar pune pe etichetă „cules prea devreme” sau „cules stricat”. Deci, e un termen fără sens, folosit doar pentru a te face să cumperi cu încredere.
Dar, la finalul zilei, fructul este cules când e gata. Nimic special.
„Handcrafted” (Lucrat manual)
„Handcrafted” (lucrat manual) sună a ceva unic, făcut cu multă migală de un meșteșugar care pune suflet în fiecare detaliu. În realitate, de multe ori, singura „mână” implicată este cea care apasă un buton într-o fabrică.
Termenul „handcrafted” este folosit pentru a da o impresie de autenticitate și calitate. Dar majoritatea produselor „lucrate manual” sunt de fapt produse în serie. Marketingul știe să facă orice să pară mai special decât este.
Deci, când vezi „handcrafted”, întreabă-te: cât de multă muncă manuală a fost cu adevărat implicată?
„Sushi-grade” (Calitate pentru sushi)
„Sushi-grade” (calitate pentru sushi) este un termen folosit pentru a sugera că peștele este de o calitate superioară și poate fi consumat crud, așa cum e sushi-ul. Dar, surpriză: nu există nicio certificare oficială pentru „sushi-grade”.
Acest termen a fost inventat de marketing pentru a te face să crezi că peștele este mai proaspăt sau mai sigur decât alt pește. În realitate, nu există nicio regulă care să definească ce înseamnă „sushi-grade”, așa că poți consuma sushi din aproape orice pește proaspăt.
Deci, data viitoare când vezi „sushi-grade”, nu te lăsa păcălit de cuvinte mari.
„Premium” (Premium)
„Premium” sună ca și cum ai primi cel mai bun produs posibil, dar adevărul este că „premium” nu înseamnă nimic concret. Nu există un standard care să definească ce face un produs să fie premium. Este doar un alt cuvânt folosit pentru a te face să crezi că plătești pentru calitate.
De multe ori, un produs „premium” nu este cu nimic mai bun decât un produs obișnuit, doar că este ambalat mai frumos și vândut la un preț mai mare. Marketingul știe cum să facă orice să pară exclusivist, dar asta nu înseamnă că și este.
Așadar, dacă vezi „premium” pe etichetă, întreabă-te: e cu adevărat mai bun sau doar mai scump?
„Greenwashing” (Ecologizare falsă)
„Greenwashing” este o tehnică de marketing în care produsele sunt promovate ca fiind eco-friendly sau „verzi”, când, în realitate, nu sunt atât de prietenoase cu mediul pe cât vor să pară. Este doar un mod de a face consumatorii să se simtă mai bine când cumpără un produs.
Mulți termeni ca „eco-friendly”, „verde” sau „sustenabil” sunt folosiți pentru a crea iluzia că un produs este benefic pentru planetă, dar, de multe ori, acestea sunt doar etichete vagi care nu au un impact real.
Dacă vrei cu adevărat să faci o alegere ecologică, cercetează mai bine înainte de a te baza pe etichete.
„Superfood” (superaliment) este unul dintre cei mai ridicoli termeni din marketingul alimentar. Cum adică „superaliment”? Îți dă puteri supraomenești? Probabil ai văzut acest termen lipit pe tot felul de alimente – de la afine până la kale, făcându-te să crezi că aceste produse sunt miraculoase pentru sănătatea ta.
Realitatea este că „superfood” este doar un alt termen de marketing care nu are o definiție oficială. În ciuda numelui, nu există nicio dovadă științifică care să demonstreze că un „superaliment” ar avea beneficii extraordinare față de alte alimente sănătoase.
Așa că, data viitoare când vezi „superfood”, ține minte: e doar un aliment normal, ambalat cu un cuvânt mare.
Marketingul este plin de termeni care ne fac să credem că produsele sunt mai bune, mai sănătoase sau mai accesibile decât sunt în realitate. Expresii ca „freshly baked” sau „free-range” sună bine, dar nu oferă întotdeauna informații clare sau relevante despre produse. Este amuzant cum limbajul poate fi folosit pentru a transforma produse banale în ceva ce pare deosebit.
De multe ori, termenii pe care îi vedem sunt doar trucuri menite să ne influențeze deciziile de cumpărare. Fie că vorbim de „premium” sau „artisanal”, aceste etichete nu garantează calitate, ci doar ne conving să scoatem mai mulți bani din buzunar.
Este important să fim atenți și să nu ne lăsăm păcăliți de aceste cuvinte frumos ambalate. În final, adevărata valoare a unui produs nu stă în etichetă, ci în calitatea și utilitatea lui.
Adauga un comentariu