Slow work – soluție pentru burnout sau compromis?doar 7 minute sa citesti articolul

slow work ritm

Ultimii ani au fost dificili și încă resimțim efectele lor, dar pandemia a adus cu ea și ceva pozitiv: o soluție pentru hustle culture, cunoscută și ca burnout culture. Slow work e noul stil de lucru al momentului, care dă peste cap două decenii de muncă dusă la extrem. E acesta stilul de lucru al viitorului sau suntem față în față cu o nouă exagerare?

Ce presupune hustle culture?

Mi-am început cariera când „Hustle culture” era în floare, iar singura valoare cu adevărat importantă se învârtea în jurul dobândirii de bani și putere. Exemplele de urmat erau, desigur, cei mai de succes oameni de afaceri ai momentului, iar vorbele lor de duh sunau cam așa:

Move fast and break things (Mișcă-te repede și sparge lucruri) – Mark Zuckerberg

&

Nobody ever changed the worlf on 40 hours a week (Nimeni n-a schimbat lumea vreodată muncind doar 40 de ore pe săptămână) – Elon Musk

Concluzia era evidentă: pentru a avea succes trebuia să fii rapid, îndrăzneț, încrezător și alert 24/7. Cam așa arăta cultura hustle, care a pornit în SUA și a ajuns rapid și în restul lumii. Dar cum a luat ea naștere?

După recesiunea din 2008, tinerele generații au îmbrățișat munca peste program. A apărut întâi ca o soluție pentru a genera un venit mai mare, atât de necesar în climatul economic dificil, dar a devenit rapid o normalitate. Workaholism-ul, adică dependența de muncă, a fost pus pe un piedestal în social media și adoptat instant de generația Millennials, căreia i se promisese dintotdeauna că poate deveni orice își dorește. Și avea sens. Doar așa puteai să ajungi la productivitate maximă și la succes, muncind mult și constant.

Ca orice dependență însă, și workaholism-ul a venit cu efecte secundare negative. Pentru că atunci când, în mod frecvent, împingi un aparat peste randamentul său natural, acesta ajunge să te lase baltă. Așa e și corpul uman, care împins să dea eficiență maximă fără pauză, ajunge invariabil la epuizare. Astfel că, în doar câțiva ani, hustle culture a devenit cunoscut și ca burnout culture. Dar asta nu i-a pus stop.

Concomitent a înflorit și cultura start-up, care, prin definiție, sună foarte fain. Într-un start-up se pune accent pe inovare, comunicare și ierarhii plate. Dar un start-up este un business și orice afacere are nevoie de creștere constantă ca să evolueze. Și cum obții cele mai bune rezultate în cel mai scurt timp posibil? Atingând un nivel de productivitate maximă. Astfel, și cultura start-up a ajuns de fapt să promoveze aceeași dependență de muncă pe care am deprins-o prin hustle culture.

Start-up-urile n-au fost, totuși, singurele de vină. Și companiile mari au avut o contribuție imensă la workaholism, prin adoptarea metodologiei Agile în stilul de lucru. La fel ca și cultura start-up, metodologia Agile sună fantastic prin definiție.

Ca să lucrezi agil trebuie să livrezi constant soluții, să măsori rezultate, să comunici deschis, să cooperezi cu echipa, să îi motivezi pe colegi și să optimizezi constant metoda de lucru. E o rețetă fantastică pentru productivitate maximă, dar implementată într-un moment în care a fost dusă la extreme și a hrănit o perioadă lungă de burnout-uri.

E slow work soluția mult așteptată?

În ultimii ani, în schimb, în special odată cu pandemia și adoptarea cvasiglobală a muncii remote, am vorbit tot mai deschis despre epuizare, despre wellbeing, despre sănătatea mintală și cea fizică, și despre cum toate sunt profund influențate de relația noastră cu munca. Pe de o parte ne-a ajutat pandemia, pentru că ne-a obligat, pentru prima oară în câteva decenii, să acceptăm că altele sunt mai importante decât munca și că nu suntem infailibili. Totodată, ne-a ajutat și generația Z, care a crescut pe lângă workaholici și care a venit acum să ne critice deschis, pe TikTok, dar nu numai, stilul distructiv de lucru.

În acest context am început la nivel global să tindem către slow work, către un mod de a munci care pune accent pe flexibilitate, pe mai mult control în fața sarcinilor pe care le preluăm și pe mai multă înțelegere în ceea ce privește nevoile noastre personale. Odată cu mișcarea de slow work, munca s-a transformat dintr-o cultură și un stil de viață propriu-zis în ceva aproape secundar.

Surprinzător e însă faptul că stilul acesta mai lent de a munci nu înseamnă neapărat un nivel de productivitate mai scăzut. Multiple studii derulate în multiple țări și în diverse industrii deja au demonstrat că oamenii pot atinge aceleași rezultate pe care le obțin în mod normal în 40 de ore, muncind doar 36 de ore. Iar asta pentru că oricum săptămâna de lucru de 40 de ore nu e construită pentru eficiență maximă.

„Nu poți susține același nivel de energie timp de 8 ore… Pur și simplu ne întindem nivelul de atenție pe o perioadă mai lungă, un lucru foarte dificil de făcut. Oamenii vor fi implicit mai puțin eficienți.” susține John Trougakos, profesor de Comportament Organizațional și HR Management la Universitatea din Toronto Scarborough.

Nu e de mirare atunci că o bună parte din ziua de lucru de 8 ore ne-o petrecem scroll-ând în social media sau făcând o comandă online. Dacă e, totuși, săptămâna de lucru mai scurtă o opțiune mai bună sau nu pentru oameni și pentru companii e însă o discuție pentru alt moment. Important e acum să vedem ce lecții valoroase putem deprinde din slow work.

Regulile culturii slow work

E prea devreme pentru a trage concluzii dacă slow work e într-adevăr viitorul muncii și dacă va aduce nivelul de productivitate constant pe care îl promite. Dar dacă am învățat ceva din hustle culture, sper ca acel lucru să fie să nu mai ducem stiluri de a munci la extreme.

Cred că valul de slow work impus de contextul ultimilor ani a fost unul necesar pentru a contracara efectele negative pe termen lung ale dependenței de muncă. Nu cred însă că este răspunsul la toate problemele noastre profesionale. Pentru că, oricât de frumos ar fi să fie așa, nu putem evolua foarte bine în carieră dacă muncim doar două ore pe zi sau dacă sărim din sabatic în sabatic. Avem nevoie și de fuga aia de o lună în Bali, cum avem nevoie și de entuziasmul ăla maxim când începem un proiect nou.

Ce-am învățat eu după luni întregi de muncă fără timp liber, două burnout-uri, cinci ani de muncă remote (i-am luat-o înainte pandemiei) și o perioadă de slow work de două ori mai lungă decât perioada workaholică e că am nevoie de un echilibru între ele. Că e ok să am zile când „rup ușa” la 18.00, la fel cum e ok să nu observ că trece timpul, pentru că lucrez cu prea mare drag la un proiect. E în regulă să îmi propun ca într-un an să evoluez la job, ieșind din zona mea de confort, iar în următorul an să-mi focalizez energia pe familie sau hobby-uri.

Poate pentru tine nu e complet necesar acest echilibru. Poate îți găsești deja confortul axându-te în principal pe obiectivele tale profesionale. Sau poate te-ai regăsit la polul opus, și pe primul loc ai familia sau pasiunile. Dacă însă, în orice moment, ai simțit că dai prea mult sau prea puțin la job, iată câteva sfaturi care te pot ajuta să găsești echilibrul și să îți menții productivitatea (dar și nivelul de fericire la job):

1. Redefinește succesul

Nu te lua după ce spun sau ce fac alții. Cu toții avem propriul ritm de lucru și de evoluție, așa că alege-ți propriile semne de succes.

2. Clarifică-ți prioritățile

E greu să le ai sau le faci pe toate deodată, dar devine mai ușor când îți permiți să le iei pe rând. Ce e esențial pentru tine acum și ce poți amâna pe altă dată?

3. Alege impactul cel mai mare

Se întâmplă frecvent la muncă să ne împărțim în o mie de direcții, dar focalizarea pe mai multe lucruri mici ne împiedică de obicei din a excela cu adevărat la un singur lucru. Dedică-te unui proiect, unui task sau unei abilități care te poate ajuta cu adevărat să îți atingi obiectivele profesionale și învață să delegi restul.

4. Stabilește limite

Ce e prea mult și ce e prea puțin? Nu poți obține o constanță în muncă, dacă nu știi să pui stop când treci de limite.

5. Ia-ți zilele libere și bucură-te conștient de orele moarte.

Timpul liber, fie că se întâmplă în weekend, în concediu sau chiar la serviciu, în momentele când nu te mai poți concentra, nu e ceva ce te împiedică din a evolua la job. Din contră, relaxarea, activă sau pasivă, precum și trăirea unor experiențe noi și diferite te pot ajuta în munca ta, inspirându-te sau pur și simplu încărcându-ți bateriile.


Ți-a plăcut articolul despre slow work? Citește și:

Cealaltă latură a performanței
În drumul către autocunoaștere
Cel mai ușor am ajuns să fac performanță când mi-am propus să fiu mediocră


Citiți articolul original pe wearehr.ro

Declinarea răspunderii! romaniahub.ro este un agregator automat al media din Romania. În fiecare articol este specificat hyperlinkul către sursa primară. Preluarea informațiilor urmăreste promovarea și facilitarea accesului la informație, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, conform cu termenii și condițiile sursei (wearehr.ro) Dacă sunteți proprietarul conținutului și nu doriți să vă publicăm materialele, vă rugăm să ne contactați prin e-mail – [email protected]. Conținutul va fi șters în 24 de ore.
Redactia

Redactia

RomaniaHUB.ro este o resursă online care ajută la conectarea companiilor cu furnizorii de servicii în care pot avea încredere. Ne dorim să fim o sursă de inspirație pentru industria marketingului digital, dar și un canal de educație pentru celelalte categorii de public interesate de marketing digital, seo, web design, ecommerce.
mood_bad
  • Niciun review
  • Adauga un comentariu

    Alții au citit și...

    Newsletter

    Abonați-vă si primiți e-mailul săptămânal care face citirea știrilor business mai plăcută. Rămâneți informat și distrați-vă, gratuit.

    PS: Abonarea la newsletter este supusă Politicii noastre de confidențialitate și Termenilor și condițiilor.